Alimentatia bebelusului de un an

Alimentatia bebelusului de un an
Bebeluşului de un an (şi nu mai înainte) se pot da o mare parte din mâncărurile ce se gătesc pentru fraţii mai mari. Atâta timp cât primeşte zilnic legume, fructe, carne şi lapte, se poate ţine seama de preferinţele copilului. Bineînţeles că se va întocmi un mediu echilibrat.

Majoritatea copiilor preferă o alimentaţie simplă, bine pregătită, necondimentată, apetitul devine capricios, inegal, cu preferinţe.
În multe cărţi se recomandă să se renunţe la biberon, în realitate, marea majoritate a copiilor chiar şi după vârsta de un an preferă să primească laptele (cu sau fără adaosuri) cu biberonul. Dimineaţa se dă lapte simplu, iar seara îmbogăţit cu făină de fructe sau cereale. Unii părinţi preferă să dea încă lapte parţial- adaptat (Milumil 2 sau 3, Humana 2, Nutrilon plus, Beba, Nan etc.). Organismul copilului de un an este însă maturat să primească lapte praf integral sau lapte de vacă de bună calitate.

La masa de prânz, potrivit tradiţiei culinare româneşti, multe mame dau mai întâi copilului supă sau ciorbă cu multe zarzavaturi şi apoi pireul cu carne. Dacă se ţine mult şi la supă, se va începe cu pireul cu carne şi "supa" va fi "felul al doilea". Pireul este de preferat din cartofi sau morcovi cu unt.

Se pot da şi alte zarzavaturi (dovlecei, conopidă, sfeclă, albituri etc.). Se preferă carnea "roşie" de viţel sau mânzat. Se poate da şi carne de vacă, peşte slab; oul se poate da şi ca ochi sau chiar omletă.
Ca variaţie se poate da mămăliguţă cu brânză de vaci sau iaurt, ciulama, pilaf, paste făinoase fine. Se poate da şi brânză topită. Masa se poate încheia cu compot, suc de fructe sau o prăjitură de casă.

La gustarea de la ora 10 nimic sau numai fructe.

La gustarea de după-amiază: iaurt, brânză de vaci sau brânză topită, fructe strivite (mere, banane, piersici etc.) simple sau cu biscuiţi şi brânză de vaci.

Mamele care au timp pot da creme, budinci, prăjiturele de casă etc. seara cereale cu lapte ("Brei", terci).

Alimente interzise. Nu se dau copilului cafea naturală, ceai rusesc concentrat, mâncăruri condimentate, salamuri afumate, slănină, peşte afumat, băuturi alcoolice, murături.

De asemenea nu sunt indicate leguminoasele uscate (lintea, fasolea, mazărea), varza acră.

Excesul de sare. În mod fiziologic sugarul şi copilul mic nu au nevoie de "sărarea" mâncării. Excesul de sare favorizează apariţia hipertensiunii la adult. În unele ţări (S.U.A., Anglia, Ţările Scandinave, Germania) este interzis adaosul de sare la fabricarea conservelor pentru copiii mici.
Sandvişurile la 11-12 luni. Sugarilor care au învăţat să mestece bine, li se poate da dimineaţa, la masa cu lapte, o tartină cu unt sau cu o pastă moale de fructe (măceşe, mere, gutui).

Este important să li se dea pâine proaspătă, albă, tăiată în felii subţiri. Spre sfârşitul lunii a XII-a, se încearcă şi pâinea neagră. Pe pâine se poate da, pe lângă unt, brânză de vacă, brânză topită, partea slabă din şunca presată, parizer de bună calitate, crenvurşti. De acum înainte, unii copii preferă variaţia în alimentaţie.

Se va evita excesul de dulciuri. Adaosul de zahăr nu mai este obligatoriu la laptele de vacă. Dulciurile şi prăjiturile se vor da numai după mese, nu între mese. La masa de seară este bine să nu se dea deloc dulciuri. Excesul de dulciuri (zahăr, miere, dulceaţă, bomboane, gemuri, prăjituri) au un rol incontestabil în apariţia cariilor dentare.
 

Tags: , , , ,

Trimite-ne parerea si experienta ta

Featuring Recent Posts WordPress Widget development by YD

hits counter